Raportul Comisiei privind statul de drept pentru anul 2025

Comisia publică anual un raport privind respectarea de către statele membre a statului de drept și a altor valori prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, printre care democrația, libertatea, egalitatea și drepturile omului. A șasea ediție a fost adoptată la 8 iulie 2025. Parlamentul a reacționat la aceasta printr-o rezoluție din proprie inițiativă a Comisiei pentru libertăți civile (LIBE), care a aprobat raportul la 14 aprilie 2026 cu 50 de voturi pentru, 17 împotrivă și 2 abțineri. Raportorul a fost Konstantinos Arvanitis, din grupul The Left. În plen, rezoluția a fost adoptată cu 387 de voturi pentru, 191 împotrivă și 46 de deputați care s-au abținut.

Rezoluția solicită independența judecătorilor și a procurorilor, precum și repartizarea aleatorie a dosarelor. În lupta împotriva corupției, aceasta vizează aderarea cu drepturi depline a UE la GRECO și o revizuire mai rapidă a regulamentului privind Parchetul European (EPPO). Se concentrează asupra protecției jurnaliștilor, pluralismului mass-media și abuzului de programe de spionaj precum Pegasus, Predator sau Paragon Graphite. Un capitol separat este dedicat spațiului pentru societatea civilă. Printre cerințe se numără și o directivă obligatorie împotriva practicilor de „conversie” aplicate persoanelor LGBTIQ+ și ratificarea Convenției de la Istanbul de către toate statele membre.

În ceea ce privește bugetul, rezoluția salută propunerea Comisiei de a condiționa aproape jumătate din fondurile cadrului financiar multianual 2028–2034 de respectarea statului de drept și a Cartei drepturilor fundamentale. Statele care încalcă articolul 2 nu vor primi înapoi fondurile deja înghețate. Rezoluția salută faptul că Comisia evaluează, de asemenea, Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia și dorește extinderea evaluării la toate țările candidate și potențial candidate.

Rezoluția critică în mod repetat și nominal Ungaria. Îi reproșează concentrarea puterii executive asupra procurorilor, abuzul de proceduri legislative accelerate și nerespectarea celor șase recomandări ale Comisiei din 2022. Reamintește procedura în curs în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, pe care, potrivit rezoluției, Consiliul nu este în măsură să o ducă mai departe.

Toate cele patru grupuri ale majorității pro-europene au votat în favoarea rezoluției. Grupul Renew a votat în unanimitate (63 de voturi pentru), iar grupul Verzii/EFA a înregistrat 41 de voturi pentru și 3 abțineri. Grupul S&D a înregistrat 107 voturi pentru și 13 abțineri, dintre care 12 din partea delegației spaniole. În cadrul PPE, 132 de deputați au votat pentru, 11 împotrivă și 12 s-au abținut. De asemenea, The Left a votat în favoarea rezoluției (39 de voturi pentru, 1 abținere). ECR (67 împotrivă, 10 abțineri), PfE (73 împotrivă, 1 abținere) și ESN (26 împotrivă) au votat împotrivă. Astfel, nimeni din extrema dreaptă nu a votat în favoarea rezoluției.

Raportorii alternativi ai majorității pro-europene au apărat textul în cadrul dezbaterii din 28 aprilie 2026. Fredis Beleris (PPE) l-a calificat drept echilibrat și a descris statul de drept ca fiind „pilonul pe care se bazează încrederea cetățenilor în instituții”. Juan Fernando López Aguilar (S&D) a afirmat că „în statul de drept nu sunt admise standardele duble”. Sophie Wilmès (Renew) a menționat că introducerea ciclului anual al statului de drept este „obiectul unui larg consens între democrații din această adunare”. Diana Riba i Giner (Verzii/EFA) a avertizat: „asistăm la un declin democratic”. Raportorul Konstantinos Arvanitis (The Left) a afirmat: „Am prezentat un raport care, cred, reflectă un consens mai larg.” Citatele sunt traduse din limba greacă, spaniolă și franceză.